Orasul Chişinău este o localitate in Municipiul Chişinău situata la latitudinea 47.0122 longitudinea 28.8605 si altitudinea de 39 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea Municipiul Chişinău. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 589 445 locuitori.

Vezi Primaria Orasului Chişinău pentru mai multe informatii depsre primaria localitatii

Latitudinea: 47.0122718811035160
Longitudinea: 28.8605937957763670
Altitudinea: 39 m.

Locuitori - 589 445 din care:
Barbati - 271 772
Femei - 317 673

Componenta pe nationalitati:

5 km - distanța directă pînă la Orasul Codru din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
7 km - distanța directă pînă la Satul Bubuieci din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
7 km - distanța directă pînă la Orasul Durleşti din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Cheltuitori din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Bîc din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Coloniţa din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Stăuceni din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Buneţi din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
9 km - distanța directă pînă la Satul Tohatin din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
9 km - distanța directă pînă la Satul Humuleşti din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
9 km - distanța directă pînă la Satul Piatra Albă din Raionul Ialoveni - vezi pe harta
10 km - distanța directă pînă la Satul Valea Coloniţei din Raionul Criuleni - vezi pe harta
10 km - distanța directă pînă la Satul Dumbrava din Municipiul Chişinău - vezi pe harta
10 km - distanța directă pînă la Orasul Ialoveni din Raionul Ialoveni - vezi pe harta

CHIŞINĂU, capitala Basarabiei actuale, numită de ruşi Chişiniov, aşezată sub 47°2' lat. de la Nord şi 1"30' long. de la Apus, după meridianul din Pulcov. Oraşul este legat prin calea ferată, care merge prin Bender, cu Odesa, şi cu altă linie de cale ferată care merge prin Ungheni, şi o leagă cu Iaşi. Spre Chişinău, ca centru administrativ al guvernământului Basarabiei (Besarabskaia gubernia), merg toate şoselele mari, cari leagă capitala ţărei cu celelalte centre ale guvernământului. Astfel, de la Chişinău merge o şosea în lungime de 268 Vi verste la Hotin, altă şosea de 176 la Soroca, de 120 verste la Bălţi, de 41 la Orhei, de 58 la Bender, de 167 la Acherman, de 272 la Noua-Suliţă, de 226 la Lipcani, de 175 la Sculeni, de 233 la Tatar-Bunar, de 597* la Ismail, de 207 la Cahul, de 365 verste la Chilia.Chişinăul ocupă o suprafaţă de circa 4.500 dese-tine, din cari 770 cu construcţiuni şi curţi şi 2.500 cu grădini de pomi fructiferi şi vii. La această suprafaţă, oraşul la 1900 a mai adăogat prin cumpărătură o su-prafaţă de 2.088 desetine, cumpărând moşia limitrofă cu oraşul, numită Visterniceni sau Râşcanouca.Populaţiunea Chişinăului, după statistica din 1902, este de 131.300 suflete.Ultimele recensăminte în Basarabia s-au făcut după religiuni şi nu după naţionalităţi, astfel că arătarea populaţiunei oraşelor din punct de vedere etnic, după acest izvor este cu neputinţă. Singurii ovrei, ca mo-zaici, sunt înregistraţi în tabelele statisticei oficiale; celelalte unităţi etnice trebuiesc căutate în dările de seamă ale Zemstvului şi prin diferite scrieri referi-toare la Basarabia.In Chişinău, după recensământul calculat din anul 1902, locuiesc peste 60.000 evrei; 70.000 ruşi, ruteni, sârbi şi bulgari; 25.000 moldoveni şi vr'o 6.000 alte neamuri.Oraşul este construit pe malul drept al râului Bâc, care pe timpul verei adeseori seacă. Malurile acestui râuleţ sunt mlăştinoase, şi cu depărtarea de la albie devin mai înalte, nisipoase şi acoperite cu grădini şi vii.Numele Chişinăului îl găsim în hrisoavele domni-lor Moldovei de pe la jumătatea secolului al XV-lea. Astfel, cel mai vechi hrisov, cunoscut nouă şi în care se pomeneşte numele acestei localităţi, este al lui Alexandru-cel-Bun, din anul 1420**. Al doilea hri-sov, privitor la Chişinău, este al lui Iliaş-Vodă, scris la 1436 la Vaslui. Numele Chişinăului din acest din urmă hrisov este scris slavoneşte: KemeHeB, ceea-ce dovedeşte că era o localitate curat tătărească***, unde se afla o capelă pe mormântul vre-unui mare tătar, căci tătăreşte Keşene însemnează "capelă pe mormânt".Alt vechiu Chişinău, numit marele (Velichii-Chi-şinev) a existat pe râul Botna, aproape de actualul târguşor basarabean Cauşani, acolo unde se află azi satul domenial Zaim. Aci se mai află şi astăzi temelii vaste de piatră. Există la Chişinău, în Arhiva statului, mai multe hrisoave, în dosarele procesului boierului^ Frăţilă cu statul pentru revendicarea acestui sat. în aceste hrisoave se vorbeşte de Marele Chişinău de pe Botna.Cantemir, în "Descrierea Moldovei", zice că la începutul secolului al XVII-lea, actualul Chişinău era un târguşor numit Raşca****. Acest nume 1-a purtat oraşul, pentru că pe timpul lui Constantin Cantemir, tatăl lui Dumitraşcu-Vodă, tătarii au ars Chişinăul, iar locuitorii au trecut Bacul şi s-au aşezat pe moşia proprietarului Râşcan.Pe acest loc există şi astăzi biserica zidită de boierul Râşcan, şi întreaga localitate poartă numele de Râşcanouca. Un şir de hrisoave din anii 1608 (al lui C. Movilă), 1609 (al aceluiaşi domn), 1611; zapisul de dar al postelnicesei Măria Chiriţă, din anul 1620, întărit de Gaşpar-Vodă; 1621, 1666, 1690, 1739 (al domnitorilor Alexandru Iliaş, Grigore Ghica); 1741, al mitropolitului Nichifor; 1743, al patriarhului din Ierusalim Partenie; zapisul din anul 1748; hrisovul lui Matei Ghica, al lui Racoviţă C.Vodă din 1756 etc; toate aceste documente arată că târguşorul Chişinău aparţinea monastirei Chişno-Vărzăreşti*****, care apoi a fost distrusă, şi pe locul monastirei ser-darul Mazarachi a zidit o biserică, care există şi acum.Toate documentele sus citate dovedesc că acest târguşor s-a înfiinţat pe moşia satului Boiucani****** de nişte comercianţi de bâlci, care se ţinea în zilele de sărbători; apoi satul Boiucani cu timpul a dispărut, dând loc noului târg, cu numele de Chişinău. Oricum, pe harta geografică din anul 1760, găsim că pe aceste locuri există deja un târguşor Chişinău.La 1788, înaintea intrării armatelor ruse în Mol-dova, Chişinăul a fost ars şi pustiit de turci. Von-Raan, care a fost ataşat pe lângă armata rusă, scrie în memoriile sale din anul 1788, că "Chişinău, înainte de a fi pustiit, a fost un mediocru orăşel, iar, după ce a fost ars de turci, nu se văd aci decât ruinele coşurilor, rămăşiţele a 500 de case şi a unui bazar, precum şi a vr'o şapte biserici dărâmate."La 1818, Chişinăul, după alegerea exarhului Gav-riil Bănulescu, a fost decretat de Rusia capitala Basa-rabiei, şi tot prin solicitarea exarhului, oraşul a trecut în proprietatea statului, fiind cedat de bună voie de administraţiunea moşiilor Sf. Mormânt.La 1834, a fost întărit de guvernul rus planul nou-lui oraş, elaborat de guvernatorul Feodorov. Acest plan a despărţit oraşul vechi, de pe malul Bacului, de oraşul nou de pe înaltele ţărmuri.Din edificii mai vechi, oraşul posedă o frumoasă catedrală, zidită în centrul unui bulevard. în catedrală se află sarcofagul arhiepiscopilor Dumitru Sulima, Antonie şi Mitrofan. Celelalte biserici sunt: biserica Măzărachi, construită în secolul al XVIII-lea; biserica Sf. Arhanghel, din anul 1803; biserica Sf. Ilie, con-struită la 1806; biserica Buna-Vestire, din anul 1810. Aceste biserici au fost zidite sub ocârmuirea Mol-dovei. Vin apoi bisericele Sf. Gheorghe de la 1819; a Sf. Arhanghel din Buiucani, construită la 1825; a cimitirului, din 1830; a Sf. Haralambie din 1836.Chişinăul posedă următoarele scoale secundare: 2 licee clasice; un liceu real; două licee de fete; o şcoală cu 8 clase de fete, particulară; o şcoală reală; o şcoală, cu 7 clase comerciale, particulară; seminar; o şcoală eparhială de fete; o şcoală duhovnicească; o şcoală de vinicultură. Toate aceste şcoli posedă câte o bibliotecă. Chişinăul mai are o bibliotecă mare publică, foarte frecventată de tinerimea studioasă. Scoale primare urbane există la Chişinău 2, cu mai multe clase şi cinci cu o singură clasă. Mai are şi un azil de orfani întemeiat de familia Balş.Oraşul mai posedă o linie de tramvai; teatru; două cluburi, din care unul al nobilimei.Din instituţii de credit la Chişinău sunt: creditul urban al oraşului, înfiinţat acum doi ani; sucursala băncei funciare Tavrido-Basarabene; banca obştească a Chişinăului; două societăţi de credit; lombardul; 7 clase particulare de împrumut; sucursala băncei nobilimei şi sucursala băncei ţărăneşti.în oraş sunt peste 30 de instituţiuni, de binefaceri, de ştiinţă şi de cultură.în Chişinău se tipăresc 5 ziare, din care două coti-diane; "Bessarabeţul" şi "Bes. Gub. Wedomosti". Toate aceste ziare sunt scrise în limba rusă; autoriza-ţiunea de a tipări un ziar românesc nu se poate obţine.Atât administraţiunea centrală a guvernământului cât şi tribunalele sunt concentrate la Chişinău, un-de-şi are reşedinţa guvernatorul şi cartierul general al armatelor încazarmate în Basarabia.Oraşul posedă: două grădini publice; 100 de gră-dini de zarzavat cari ocupă 384 desetine pământ; 1776 grădini cu pomi, pe o întindere de 3.550 desetine; 3 plantaţiuni de tutun; 12 mori cu aburi şi 4 de vânt; 2 fabrici de spirt şi de drojdii; 6 fabrici de băuturi spirtoase; 2 fabrici de bere; o fabrică de tutun pentru ţigarete; o fabrică de butii, cu venitul anual de 40.000 ruble; 2 uzine de tuciu, cu venitul anual de 38.000 ruble; un atelier de mobilă de fier; 5 fabrici de cărămidă; o uzină pentru topirea seului; 4 de lumânări; 2 de săpun; 2 fabrici de pesmeţi; 2 de bomboane, de halva şi rahat; 3 de apă gazoasă; 5 rachierii de fructe;2 de tutun. Toate aceste fabrici şi uzine produc anual suma de 1.241.500 ruble. Comerţul oraşului Chişi-nău, după statisticele Zemstvo din anul 1901, posedă: 270 magazine pentru îmbrăcăminte, cari au afaceri anuale de 6.184.000 ruble; 254 magazine engrosişti de consumaţiune cu daraveri anuale de 1.002.100 ruble; 427 hoteluri; hanuri; cârciume, dând un venit anual de 1.621.300 ruble; 684 prăvălii pentru obiecte de gospodărie, cu venit anual de 3.831.500 ruble: 54 magazine cu obiecte industriale, maşini agricole, che-rosin (petrol), vată, tutun etc. cu venituri anuale de 880.100 ruble; afaceri de bancă pe an 5.144.100 ruble; 8 librării cu afaceri de 47.200 ruble. în total oraşul Chişinău are 1.912 magazine prăvălii, oteluri, hanuri, etc, cari toate împreună produc anual daraveri pentru suma de 21.553.100 ruble.
* Corect: ?
** Anul 1420 nu poate fi considerat anul primului hrisov, deoarece în hrisovul din acest an este menţionată mănăstirea (şi localitatea Vărzăreşti), denumită în hrisov Chişnovarzari (v. Dron, Ion. ChişnovarzariZ/Chişinău. Enciclopedie.-Chi-şinău, 1997).
*** Numele KCIIICIICB poate vorbi doar despre o provenienţă "tătărească " a denumirii localităţii sec. XIV- începutul sec. XV şi nu demonstrează de la sine prin nimic apartenenţa etnică a locuitorilor secolelor amintite.
**** Informaţie incorectă. Chişinăul nicicând n-a fost denumit Raşca. Ar fio confundare cu numele viitorilor proprietari Râşcanu.
***** Informaţie eronată. Chişinăul n-a aparţinut mănăstirii Chişno-Vărzăreşti şi o astfel de mănăstire n-a existat pe locul Chişinăului
****** Corect: Buiucani, denumire azi păstrată în numele sectorului Buiucani al Chişinăului.