Orasul Orhei este o localitate in Raionul Orhei situata la latitudinea 47.3830 longitudinea 28.8230 si altitudinea de 82 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea Raionul Orhei. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 25 641 locuitori. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 36 km.

Vezi Primaria Orasului Orhei pentru mai multe informatii depsre primaria localitatii

Latitudinea: 47.3830566406250000
Longitudinea: 28.8230552673339840
Altitudinea: 82 m.

Locuitori - 25 641 din care:
Barbati - 11 940
Femei - 13 701

Componenta pe nationalitati:

3 km - distanța directă pînă la Satul Mitoc din Raionul Orhei - vezi pe harta
4 km - distanța directă pînă la Satul Pelivan din Raionul Orhei - vezi pe harta
5 km - distanța directă pînă la Satul Pohorniceni din Raionul Orhei - vezi pe harta
6 km - distanța directă pînă la Satul Piatra din Raionul Orhei - vezi pe harta
6 km - distanța directă pînă la Satul Budăi din Raionul Orhei - vezi pe harta
6 km - distanța directă pînă la Satul Selişte din Raionul Orhei - vezi pe harta
6 km - distanța directă pînă la Satul Cişmea din Raionul Orhei - vezi pe harta
7 km - distanța directă pînă la Satul Bolohan din Raionul Orhei - vezi pe harta
7 km - distanța directă pînă la Satul Jeloboc din Raionul Orhei - vezi pe harta
7 km - distanța directă pînă la Satul Lucăşeuca din Raionul Orhei - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Isacova din Raionul Orhei - vezi pe harta
8 km - distanța directă pînă la Satul Step-Soci din Raionul Orhei - vezi pe harta
9 km - distanța directă pînă la Satul Furceni din Raionul Orhei - vezi pe harta

Distanța directă pîna în or. Chişinău este de - 36 km vezi pe harta

ORHEIUL, oraş de reşedinţă al jud. cu acelaşi nume, aşezat pe malul stâng al râului Răut, pe şoseaua principală care străbate de-a lungul întreaga Basarabie, la 40 verste de Chişinău, capitala provinciei. Poziţiunea geografică: 47°22' lat., de laN. şi 1"29' long. de la V, după merid. din Pulcov. Dealul de la E. al oraşului are o înălţime de 57,23 stânj. de la niv. mării, iar dealul de la N. are o înălţime de 85,47 st. d. la n. m., după arătarea hărţii st. maj. rus. Populaţiunea oraşului, în anul 1902, a fost de 14.800 loc, din cari: 7.000 evrei, 2.800 ruşi, ruteni şi alţii, şi 5000 moldoveni. Suprafaţa pământului, care aparţine oraşului, este de 1.282 desetine, din cari 400 cu selişte. Pe pământul oraşului se află dealul Ivanos, din care se extrage cel mai bun var, cu care se face comerţ întins. Oraşul Orhei mai posedă fabrici mici de lumânări şi mai multe tăbăcării. Legenda istorică aşează pe locul actualului oraş vechea cetate dacă Petrodava. Astăzi, Ia Brăneşti, de lângă Orhei, se mai văd ruinele unor construcţiuni vechi, pe cari locuitorii le numesc Orheiul-Vechi. Intre stânci se văd temelii vaste, sub cari există o mulţime de subterane, cu coridoare, trecătoare etc. Toate aceste rămăşiţe sunt înconjurate cu nişte şanţuri de pământ, care nu s-au nivelat până acum. Pe aceste locuri s-au găsit multe monede antice romane, cari se află în păstrarea familiei Donici, proprietari ai moşiei. In secolul al XIH-lea şi începutul secolului al XIV-lea, Orheiul era cunoscut slavonilor sub numele de Orâga*. Se ştie că în aceste timpuri el a fost reşedinţa serdarilor. Sub Alexandru cel Bun, Orheiul a fost o pârcălabie; iar pe harta lui Grodetsky din secolul al XVI-lea este numit Orâgov; la începutul secolului trecut el a devenit un orăşel neînsemnat, înconjurat cu păduri seculare, bogat în var şi vii. împreună cu armatele ruse au năvălit aici evreii, cari s-au aşezat şi au sărăcit laborioasa populaţiune română. La 1836, guvernul rus 1-a decretat de reşedinţă a judeţului. Cu tot privilegiul căpătat, Orheiul a rămas un târguşor noroios şi insalubru. Mişcarea sa comercială şi industrială e nimicită. Ca martor al frumosului său trecut există până acum vechea biserică română a Sf. Dumitru, zidită la 1634-1654 de Vasile Lupu, Domnul Moldovei
* Numele topic Orâga este întâlnit în scrierile cu caracter descriptiv-itinerar de limba rusă veche doar începând cu secolele XV-XVIşl nu se poate de afirmat că arfifost cunoscut "slavonilor sub numele de Orâga" în secolele XIII-XIV. Orâga se referă, în secolele XV-XVI, la fostul Orhei, azi denumit Orheiul Vechi şi nu are atribuţie la Orheiul actual.